Autor: B.S.
Cartea poștală cu gara din Brodina poate fi privită cu neîncredere de cei care asociază Brodina cu o haltă modestă, cunoscută din perioada comunistă. Documentele oficiale de la sfârșitul secolului al XIX-lea indică o realitate diferită. Linia ferată cu ecartament normal Rădăuți-Brodina a fost inaugurată la 7 iulie 1898 (după alte surse, 1 iulie), având o lungime de 41,371 km, în cadrul rețelei administrate de Neue Bukowinaer Lokalbahn-Gesellschaft (NBLG), sub coordonarea Căilor Ferate Imperiale și Regale (kkStB).
Un reper esențial este „Buletinul Oficial al Ministerului Imperial și Regal al Căilor Ferate”, Viena, 6 iulie 1898 (nr. XXXV). Acest document precizează clar structura tronsonului de cale ferată. Sunt enumerate stațiile: Rădăuți, Gălănești, Wików, Bivolărie, Karlsberg (Gura Putnei), Putna, Straja, Falkeu, Brodina
și halta Horodnik.
Brodina funcționa ca stație de dispecerat pentru circulația trenurilor, iar linia era integrată în sistemul feroviar imperial, sub coordonarea Cernăuțiului. Exista o organizare de întreținere dedicată pentru întreg tronsonul până la Brodina. Importanța zonei a crescut după 1900. În 1912 se deschidea tronsonul Brodina– Sipitul (Nisipitu), iar în 1913, linia a fost finalizată până la Seletin.
Astfel, Brodina devine punct de plecare pentru liniile din zona montană, ceea ce presupune o infrastructură adecvată rolului său. În același sistem feroviar era inclusă și linia Karlsberg (Gura Putnei) – Putna, considerată o ramificație, nu traseul principal, ca în perioada recentă. Stația din Gura Putnei (Karlsberg) este un exemplu cunoscut de arhitectură feroviară austro-ungară, fiind o construcție standard, solidă, funcțională și bine organizată. E perfect plauzibil ca și gara din Brodina să fi fost construită după același model.
Pe baza documentelor oficiale din 1898 și a evoluției ulterioare, putem afirma că Brodina a fost o stație feroviară importantă, nu o coșmelie de haltă.
A fost pentru o vreme capăt de linie pentru o cale ferată importantă pentru industria lemnului și a avut rol operațional și de coordonare. Vă mai amintiți liniile de telegraf care însoțeau traseul căii ferate?
Imaginea haltei modeste aparține unei etape ulterioare și ar fi greșit să credem că așa a fost situația inițială. Istoria feroviară a Văii Sucevei este mai bogată decât pare la prima vedere și nici măcar nu ne-am referit la sistemul de căi ferate forestiere.
P.S. Nu, nu e gara din Falcău. Falcăul nu aparținea de comuna Brodina, pentru simplul motiv că nu exista comuna Brodina. Satul Brodina a apărut târziu, datorită fierăstrăului care producea cherestea. Falcăul și Sadăul erau așezările din zonă, iar denumirea de Frasin a fost popularizată de austrieci, care au construit aici herghelia.
